A B C – ul primului ajutor

User Rating: 0 (0 votes)

A B C – ul primului ajutor

Ameţeala (vertijul)
Este o senzaţie subiectivă, neplăcută ce apare brusc constând în rotirea obiectelor din jur, datorită pierderii echilibrului static; se datoreşte unei tulburări a aparatului vestibular, organul echilibrului din urechea internă, precum şi unor dereglări ale sistemului nervos central
Cauze – infecţii ale urechii şi ale creierului
– traumatisme ale capului
– intoxicaţii
– oscilaţii ale tensiunii etc

Anuria
Când o persoană nu poate urina, fenomen ce apare în boli de rinichi sau intoxicaţii cu substanţe chimice, în arsuri, traumatisme grave.
Primul ajutor: bolnavul se transportă urgent la spital, până atunci se culcă, se linişteşte, se pun comprese calde pe abdomen.

Apendicita acută
Inflamaţia acută a apendicelui, se instalează uneori brusc, cu dureri puternice în partea dreaptă a abdomenului, cu transformare în colică; apar greţuri, vărsături, febră,
puls frecvent. Primul ajutor: repaus complet, comprese reci sau pungă de gheaţă pe locul dureros; alimentaţia solidă se suspendă; se administrează ceai, compot, supe; NU se dau laxative, nici sedative, nici analgezice.

Arsurile
Sunt leziuni ale pielii şi mucoaselor, produse de agenţi fizici, chimici. După adâncimea la care a pătruns agentul termic ele se împart în:
– arsuri de gradul I – localizate la stratul superficial al tegumentelor pielea se înroşeşte, devine dureroasă şi fierbinte;
– arsuri de gradul II – apar băşici umplute cu un lichid clar
– arsuri de gradul III – sunt cuprinse ţesuturile mai profunde, muşchi, vasele sanguine
Primul ajutor:
• la arsuri de gr. I se aplică comprese reci cu apă, vin, muşeţel câteva ore, apoi se unge cu jecolan şi se pansează;
• la arsuri de gr. II nu se sparg băşicile, se dezinfectează, se unge, se pansează;
• la arsuri de gr. III, dacă sunt pe suprafeţe mari se transportă urgent la spital. Se pot da băuturi calde, analgezice, cafea.

Coma
Stare de boală generată de alterarea profundă a funcţiei creierului şi care se manifestă prin pierderea parţială sau totală. a cunoştinţei, a mişcărilor voluntare, a sensibilităţii conştiente, se păstrează respiraţia şi activitatea inimii. Ele se datoresc hemoragiei, traumatismelor cerebrale, intoxicaţiilor. Accidentatul se va transporta numai pe targă.

Comoţia cerebrală
Se produce în urma unui traumatism cranian ca urmare a unei căderi, lovituri la cap, fără să-i producă leziuni, dar care duce la zdruncinarea puternică a creierului. Apar dureri de cap, ameţeli, confuzii, agitaţie, pierderea memoriei apoi a cunoştinţei, uneori şi oprirea respiraţiei şi activităţii inimii.
Primul ajutor: accidentatul se culcă pe spate cu capul mai ridicat şi nu va fi mişcat, va fi transportat numai cu targa. Se pot da calmante, somnifere, comprese reci pe frunte.

Contuzia
Este o leziune care constă din lovirea, presarea, tamponarea sau strivirea pielii şi a ţesuturilor moi sub piele, fără ca la suprafaţă să se observe o hemoragie. La suprafaţa
contuzionată se produce o vânătaie, umflătură şi apar dureri.
Primul ajutor: constă în calmarea durerii cu antinevralgic etc., comprese reci cu apă, apă cu spirt, frecţie galenică, sau gheaţă sau compresă cu apă de plumb.

Crampa musculară
Este o contracţie puternică şi dureroasă, involuntară a unuia sau a unui grup de muşchi. Primul ajutor: dacă muşchiul contractat rămâne blocat mai mult timp se va pune
compresă caldă, se va masa uşor, se iau vitamine din grupa B, D2, calciu, dulciuri.

Crăpăturile buzelor (cheilita)
Iritarea buzelor sub influenţa diferitelor cauze. Se pun comprese calde cu infuzie de muşeţel, glicerină boraxata, se ung buzele de 2-3 ori pe zi cu jecozinc, ulei etc.

Degerăturile
Expunerea prelungită la temperaturi scăzute a unor părţi ale corpului duce la îngheţarea ţesuturilor respective. După intensitatea gerului şi timpul de expunere degerăturile sunt de mai multe feluri:
– gradul I: pielea regiunii îngheţate devine albă, după câteva ore capătă o culoare roşie-vânătă, se umflă, apar furnicături, amorţeli;
– gradul II: apar băşici pline cu un lichid gălbui-roşiatic, umflătura se accentuează, este absentă sensibilitatea la cald, pipăit, durere;
– gradul III: se produce distrugerea ţesuturilor, urmate de cangrenă, pielea e de culoare negricioasă, zbârcită şi tare.
Primul ajutor: scoaterea rapidă a victimei de sub acţiunea gerului; regiunea îngheţată se va reîncălzi lent (nu brusc); de ex. mâinile şi picioarele se introduc în apă de la 15-20°C, apoi se adaugă treptat apă caldă astfel ca în 30-60 minute apa să fie stabilită la temperatura corpului. Se pot aplica fricţiuni foarte uşoare cu apă, spirt, apă de plumb; reîncălzirea treptată se poate face şi cu aer cald şi uscat, apoi se face masaj cu vaselină, unguente şi se aplică pansament steril. Băşicuţele nu se sparg, se dezinfectează cu spirt, se ung cu unguente şi se pansează. Se pot da analgezice, ceaiuri calde, vitamina B1 şi PP şi băuturi slab alcoolizate.

Echimoza
Hematom sau vânataie, datorată unor traumatisme, care duc la ruperea de vase de sânge mici, sângele se scurge sub piele, producând învineţirea regiunii respective.
Primul ajutor: comprese calde sau cu soluţie de burovin.

Electrocutarea
Trecerea unui curent electric de înaltă tensiune prin corpul omenesc se numeşte electrocutare. Curentul alternativ este mai periculos decât cel continuu. Electrocutarea
acţionează în special asupra inimii şi respiraţiei, iar efectele produse sunt în funcţie de intensitatea şi voltajul curentului.
Primul ajutor: se scoate victima de sub acţiunea curentului, acest lucru trebuie făcut cu atenţie pentru a nu se electrocuta şi salvatorul (nu se pune mâna neizolată pe corpul accidentatului). Dacă persoana electrocutată este conştientă, se va culca într-un loc ferit de frig sau căldură, se descheie la haine, centură, se va linişti, se vor da calmante ale durerii şi ale sistemului nervos, se vor masa uşor muşchii membrelor şi se va supraveghea câteva ore.
În cazul când victima e inconştientă şi nu se simt bătăile inimii şi pulsul, şi s-a oprit respiraţia, de urgenţă se va proceda la respiraţia artificială „gură la gură“ şi la masaj
cardiac extern. Se va insista mult timp. Dacă are arsuri, acestea se tratează cum s-a descris la capitolul respectiv.

Enterita acută (diareea)
Inflamaţia acută a intestinului subţire, datorită unor microbi. Bolnavul are scaune multe, subţiri, dureri abdominale.
Primul ajutor: repaus la pat, comprese calde pe abdomen, ceaiuri multe neîndulcite, se dau calmante: Lizadon, Scobutil, cărbune medicinal, Saprosan.

Entorsele
Sunt afecţiuni traumatice, care duc la ruperea sau întinderea maximă a părţilor moi ale unei articulaţii osoase: ligamente, capsulă articulară, tendoane. La încheietură se simte o durere mare, apar umflături, învineţirea pielii, nu se mai poate folosi articulaţia.
Primul ajutor: se pune articulaţia complet în repaus, apoi se aplică comprese reci, peste comprese se aplică un bandaj elastic sau din faşă de tifon; articulaţia va fi mai ridicată decât restul corpului; se pot da analgezice şi efectua masaje uşoare dinspre periferie spre rădăcina membrului.

Epistaxul
Scurgerea sângelui din nas, se datoreşte ruperii unor mici vase de sânge. Primul ajutor: se apasă prin compresie nara care sângerează timp de un sfert de oră,
slăbind treptat presiunea; persoana nu va fi culcată la orizontală ci pe un scaun cu spătar, se pun comprese reci pe frunte şi la rădăcina nasului. Dacă hemoragia nu se opreşte, se introduce în nară un tampon de vată, fâşie de compresă, umezită în ser fiziologic, apă oxigenată, apă slab sărată. Acest tampon se va îndesa în nară, se scoate după 6 -8 ore, foarte încet.

Hemoptizia
Scurgerea de sânge pe gură, care provine din plămâni şi care apare după traumatisme toracice. Primul ajutor: repaus complet la pat, liniştirea completă a victimei, care va sta rezemată de o pernă, cu picioarele atârnate pe marginea patului. Se pun comprese reci pe piept, se dau calmante, calciu, vitamina C, nu se beau ceaiuri calde ci numai reci, în cantităţi foarte mici. Se poate aplica garou la rădăcina membrelor inferioare şi superioare pentru a opri sângele să se reîntoarcă la plămâni (4-5 minute apoi se slăbeşte treptat). Nu se pun comprese calde. Dacă hemoragia este mare, bolnavuI se va culca în poziţie orizontală, transportat la spital numai la indicaţia medicului

Hemoragia cerebrală
Este ruperea unui vas sanguin cerebral şi datorată unui traumatism al capului. Accidentatul îşi pierde cunoştinţa, poate intra în comă, poate paraliza.

Insolaţia
Acţiunea prelungită a razelor solare asupra capului descoperit produce congestie a învelişului creierului, numită insolaţie. Se manifestă prin dureri de cap, ameţeli, greţuri,
vărsături; pulsul, respiraţia, temperatura corpului sunt crescute, fenomene însoţite şi de arsuri solare. Primul ajutor: accidentatul se aşează la umbră, sau încăpere aerisită, cu capul mai sus decât restul corpului, se pun comprese reci la cap, pe piept, se pot da antinevralgice, se pot face împachetări cu cearceafuri umede, se pot da câte puţin şi des apă, sucuri, nu prea reci. În caz că îşi pierde cunoştinţa se face respiraţie artificială.

Intoxicaţia alimentară
Se datorează consumului de alimente alterate ca urmare a contaminării lor cu microbi. Primele simptome apar după 3-6 ore de la servirea mesei şi constau în tulburări digestive: greaţă, vărsături, balonări, colici abdominali, diaree, paloare, transpiraţie, dureri de cap, febră. Primul ajutor: se vor provoca vărsături, apoi se dau 4-6 comprimate cărbune animal, pentru combaterea colicilor se dau lizadon, scobutil. Când apare febra se dau Saprosan. NU se dau antibiotice. La vărsături puternice se dă Emetiral. Se bea mult ceai de salvie, mentă, apă minerală, supe sărate.

Intoxicaţii cu substanţe chimice
Pe cale digestivă – se elimină toxicul din stomac prin provocarea de vărsături (nu se produc în caz de comă) apoi se face neutralizarea toxicului care se poate lua pe cale
bucală, de ex.: – cărbune medicinal 10-20 comprimate cu 1/2 litru apă;
– 4-5 albuşuri ou la 1/2 litru apă;
– lapte: 1/2-1 litru lapte.
Dacă de la intoxicaţie au trecut mai mult de 4-6 ore se adminstrează bolnavului un purgativ sau se face o clismă. În caz că se constată încetinirea sau oprirea respiraţiei se face respiraţie artificială şi dacă e cazul reanimare cardiacă.

Intoxicaţii cu acizi
Imediat după înghiţirea acidului respectiv apar arsuri ale mucoasei gurii şi gâtului, vărsături, dureri abdominale. Primul ajutor: se dau accidentatului foarte rapid să înghită 1-2 căni lapte dulce sau 4-5 albuşuri de ouă cu apă, apă simplă multă, 2 linguriţe de bicarbonat de sodiu sau 2 pahare cu apă în care s-a dizolvat 1 (una) linguriţă sodă de rufe; la nevoie se repetă înghiţirea de lichide neutralizante. NU se produc vărsături.

Intoxicaţii cu substanţe alcaline
Ele produc arsuri ale gurii, esofagului şi stomacului, apar vărsături cu sânge şi diaree. Primul ajutor: se administrează imediat 1-2 pahare cu oţet (o parte oţet la două
părţi apă) sau suc de la 2-3 lămâi. Se mai pot da 2-3 pahare cu lapte, sau apă în care s-au amestecat 3-4 albuşuri. NU se provoacă vărsături.

Intoxicaţii cu alcool etilic şi metilic
În faza iniţială apar dureri de cap, vărsături, ameţeli, tulburări de vorbire, de echilibru, agitaţie, somnolenţă până la comă. Primul ajutor: trebuie împiedicată pătrunderea alcoolului în organism. Acest lucru se face prin provocarea de vărsături şi administrarea unui purgativ pentru a elimina alcoolul din intestin. Se pot da ceai, diuretice,Nefrix.

Intoxicaţii cu antigel
Antigelul conţine alcool metilic şi etilenglicol (foarte toxic). Semnele de intoxicaţie apar după 5-6 ore, când e prea târziu. Bolnavul are ameţeli, confuzie, îşi pierde cunoştinţa, respiraţie frecventă, comă. Primul ajutor: trebuie dat în primele 1-2 ore: se vor provoca vărsături repetate, apoi se dau 2-3 căni lapte şi o lingură de cretă pisată.

Intoxicaţii cu substanţe insecto-fungicide
Simptomele apar după câteva ore de la pătrunderea toxicului în organism şi constau din: greaţă, vărsături, diaree, colici abdominali, convulsii, tulburări de echilibru şi de vedere, pierderea cunoştinţei, tuse cu expectoraţii mucoase, respiraţie greoaie sau oprirea acesteia. Primul ajutor: se produc vărsături cu apă caldă, apă cu bicarbonat (1 lingură la un litru de apă), apă sărată în care se adaugă 10 comprimate de cărbune animal, sau 2 căni de apă amestecată cu 3-5 albuşuri de ou. În cazul în care e nevoie se face respiraţie artificială.

Intoxicaţii cu ciuperci otrăvitoare
După câteva ore de la consum (2-6-15), depinde de felul ciupercilor, apar: greaţă, vărsături, dureri abdominale, diaree. Primul ajutor: se provoacă vărsături, se dă multă apă cu cărbune medicinal (10-20 tablete) se repetă, apoi se dă un purgativ salin (sare amară) sau soluţie de permanganat de sodiu 1:10000.

Înecul
Este a asfixie produsă prin astuparea căilor respiratorii cu apă. Primul ajutor: victima se scoate din apă, se culcă cu faţa în jos şi capuI întors lateral, sub abdomen se pune un sul de haine. Pentru a scoate apa din plămâni şi stomac, se apasă puternic cu ambele mâini pe coaste la baza toracelui. Dacă e cazul se face respiraţie
artificială.

Îngheţul
Hipotermia – este o răcire generală a corpului. Datorită expunerii la temperaturi scăzute organismul nu-şi mai poate relua temperatura de 37°C. Îngheţul are mai multe faze:
– la început persoana expusă la ger, prezintă tremurături generalizate, agitaţie, dureri musculare, mai ales la ceafă, pielea este albă, respiraţia frecventă, pulsul foarte
rapid;
– în faza a doua, îngheţatul se simte obosit, epuizat, este amorţit, prezintă somnolenţă, când temperatura corpului ajunge la 30°C omul îşi pierde cunoştinţa;
– în ultima fază se răreşte respiraţia şi pulsul, omul devine rece, imobil şi intră în comă. Şansele de salvare sunt mai mari dacă subrăcirea s-a făcut la peste 31°C.
Primul ajutor: se scoate îngheţatul din ger, se face reîncălzirea progresivă (nu brusc) fie prin oprirea pierderii de căldură (învelire), fie prin reîncălzirea exterioară (apă caldă de la 30°C-36,5°C fără mâini şi picioare) prin reîncălzirea zonei gâtului cu sticle umplute cu apă caldă sau comprese calde cu apă de la 35-42°C. În continuare se dă bolnavului să bea lichide calde, îndulcite şi un sedativ.

Leşinul (Lipotimia)
Sub influenţa unor cauze variate, apare un dezechilibru al sistemului nervos vegetativ, scade presiunea arterială a sângelui în creier, drept urmare persoana respectivă devine palidă transpiră, leşină. În leşin respiraţia şi inima (pulsul) nu se opresc.

Luxaţii
Deplasarea din articulaţia sa a capului unui os se numeşte luxaţie. La locul luxaţiei se simte o durere vie, se umflă locul, articulaţia rămâne blocată.
Primul ajutor: nu se fac încercări de repunere a osului în articulaţie de cine nu se pricepe, se face imobilizarea articulaţiei ca la fracturi, se transportă la spital.

Mialgiile (durerile musculare)
Survine după efortul fizic puternic al unor grupe de muşchi. Primul ajutor: se pun muşchii în repaus, se aplică comprese calde, se face masaj
uşor, se iau analgezice, aspirină.

Muşcăturile şi înţepăturile de animale
Muşcătura de şerpi – la locul muşcăturii se simte o durere sub formă de arsură, urmată după cca 1 oră de roşeaţă şi umflătură (apar două înţepături de dinţi la distanţa de
0,5 cm între ei); accidentatul începe să tremure, transpiră, are ameţeli, după câteva ore apar greţuri, vărsături, diaree, sângerări din nas, gingii.
Primul ajutor: dacă victima nu se poate transporta în 15-30 minute la spital, se procedează astfel: în primele 15-30 minute:
– se va linişti victima;
– se va face o imobilizare completă a membrului muşcat;
– se pun comprese cu apă rece sau gheaţă pe locul muşcăturii;
– se aplica garoul la trei degete deasupra locului muşcăturii;
– cu un metal înroşit în foc (sârmă, cui, lamă) se va arde locul muşcăturii, dar nu mai adânc decât grosimea pielii; sau se taie pielea între cele două înţepături ale
dinţilor pe o distanţă de 1 cm, apoi o persoană fără răni în gură, va suge rana de mai multe ori şi va scuipa sângele;
– apoi se dezinfectează plaga cu permanganat de potasiu, tinctură de iod, se face pansament steril, iar accidentatul se transportă la spital. Se pot da calmante, ceai,
cafea, băuturi alcoolice.

Înţepăturile de viespi, albine, bondari
Sunt periculoase dacă sunt în număr mare şi dacă se repetă. Primul ajutor: se scoate acul din piele (dacă a rămas), se va suge imediat locul
înţepăturii, apoi se pun comprese cu apă rece cu puţină sare.

Plăgile
Orice distrugere a ţesutului moale superficial sau profund ale corpului poartă denumirea de plagă sau rană. După modul de producere sunt:
– plagă înţepată provocată de un obiect ascuţit;
– plagă zdrobită produsă prin lovire, cădere, strivire
– plagă tăiată formată de un obiect cu margini tăioase;
– plagă produsă prin muşcătură de animale;
– plagă rezultată în urma unei împuşcături
– plagă produsă de arsuri.
Plaga e însoţită de trei complicaţii: hemoragie, infecţie, durere. Primul ajutor: se opreşte hemoragia, se dezinfectează rana, se pansează.

Rosăturile
Se produc datorită frecarii pielii de către încălţăminte. Pielea se înroşeşte, ustură, devine dureroasă, formează băşici pline cu un lichid (flictene).
Primul ajutor: se dezinfectează rana, se aplică unguent cu antibiotice, se face pansament steril.

Sincopa
Este o stare de rău, produsă de anemierea creierului, care survine brusc cu pierderea cunoştinţei. Bătăile inimii şi respiratorii se opresc temporar, pulsul nu se mai simte, faţa balnavului este palidă, mâinile şi picioarele sunt reci. Primul ajutor: bolnavul se culcă în poziţie orizontală, cu capul mai jos, se descheie hainele, se procedează la reanimare respiratorie şi cardiacă.

Şocul caloric
Supraîncălzirea generală a corpului datorită căldurii excesive (hipertermie) produce şocul caloric. Limita maximă de temperaturii suportată de om este de
41-42°C. Simptomele şocului caloric au loc în trei faze:

– în prima fază persoana prezintă oboseală, moleşeală, ameţeli, dureri de cap şi musculare, transpiraţie abundentă şi puternică. Temperatura corpului nu depăşeşte
38°C;
– în faza a doua, temperatura corpului ajunge la 38-40°C. Simptomele descrise mai înainte se accentuează, transpiraţia însă se opreşte, pielea şi buzele sunt uscate.
Apar crampe musculare, greţuri, vărsături. Tensiunea arterială scade mult, pulsul devine slab şi rapid, se pierde cunoştinţa.
– în a treia fază temperatura corpulni este de 40-41°C, pielea este uscată, deshidratată datorită opririi transpiraţiei. Se pierde cunoştinţa, omul devine agitat, are contracţii
musculare, intră în comă.
Primul ajutor: constă în răcirea corpului, se transportă victima la umbră, sau loc răcoros, se dezbracă şi se procedează la răcirea treptată a corpului prin stropire cu apă
rece, comprese reci sau împachetări cu cearceafuri umezite cu apă rece. Acest lucru se continuă până la scăderea temperaturii sub 38°C. Se administrează băuturi reci, îndulcite sau sărate (sare, bicarbonat de sodiu) sucuri de fructe, supe sărate, se poate da o cafea,
ceai, o fiolă de cofeină.

Şocul hemoragic
Este provocat de pierderea unor cantităţi mari de sânge (cca 20% 1 lit). Tensiunea arterială scade foarte mult, pulsul e slab şi foarte rapid, accidentatul este palid, are senzaţia de sete, mâinile şi picioarele sunt reci, când se ridică în sus are ameţeli, leşin, îşi pierde cunoştinţa. Se culcă cu capul mai jos şi picioarele mai ridicate, se transportă de urgenţă la spital.

Trăsnetul
Descărcările electrice determinate de trăsnete produc arsuri grave ale corpului şi electrocutări, care duc la oprirea respiraţiei, a inimii, cu pierderea cunoştinţei, având
uneori efect mortal. Primul ajutor: Dacă victima şi-a pierdut cunoştinţa, iar respiraţia şi bătăile inimii nu se mai simt, se face respiraţie artificială şi masaj cardiac timp îndelungat. După readucerea la viaţă, se transportă într-un loc adăpostit (cort, cabană, casă). Se face, dacă este cazul, tratamentul arsurilor, se linişteşte victima, se dau sedative şi antinevralgice. NU se acoperă cu pământ.

Conţinutul trusei sanitare
– apă oxigenată antiseptic, hemostatic
– alcool sanitar revulsiv în stări febrile ptr. frecţii, antiseptic
– oţet aromatanaleptic cardiorespirator în lipotimii
– sulfamidă praf bacteriostatic
– hemoplast cu rivanol pansare răni mici
– faşă pansare
– leucoplast adeziv
– comprese sterile pansare
– clorocalcin hemoragii, stări alergice
– scobutil supozitoare colinergetic, antispastic, rău de înălţime
– permanganat de potasiu muşcături de viperă, comprese
– Emetiral rău de înălţime, antivomitiv
– expectorant calmarea tusei
– valeriană (extraveral) sedativ în nevroză
– ciocolax constipaţie uşoară
– bicarbonat de sodiu antiacid gastric
– aspirină antiinflamator, antipiretic
– paracetamol nevralgi, sciatică, entorse
– garou tub de cca 75 cm lungime
– ace de siguranţă 20 bucăţi
– pipetă o bucată
– foarfecă
– atele.

Christel B.
Bibliografie
A.B.C. – ul primului ajutor ; Ioan Năstoiu
Curs de igienă şi de prim-ajutor, Broşuri, Societatea de Cruce Roşie din RSR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sari la bara de unelte